luni, 29 august 2011
Adevăratul poem mincinos
mitomanii bat din pleoape
de două ori mai repede ca fluturii
în mintea tuturor răsar livezi cu mitomani
în floare
ce e rău în asta
adevărul prăbușește
pe când amânarea lui glisează romantic
fii ai risipei
afurisiți congenital
dacă nu mințim măcar o dată în viața asta
care la rându-i e o minciună
înseamnă că nu am trăit
ochii mint cu deschidere
din vrut spre nevrut
pe seară
toate șoaptele, promisiunile, legămintele
temerile
coboară în stradă
a câta parte a simfoniei fabulate
să fie
oare
P.S.: adevărul se observă doar în minciunile limpezi
vineri, 26 august 2011
Procesiune etnobotanică
eu nu am nimic cu vântul
n-am idee de ce-adie
când în sat coboară sfinții
pe un fir de păpădie
babe negre cățărate
în copaci cu frunza fustă
stau pe post de întuneric
mânate de popa lustră
în deal coace de-nviere
păcătoșii-s beți în vale
în vânt vântul sec agită
un playback de osanale
eu nu am nimic cu vântul
n-am idee de ce-adie ...
[ când trag clopotele dracii
nu-i nevoie de frânghie ]
Abonați-vă la:
Postări (Atom)