Ţărână şi imaginaţie

şi cine eşti tu,
oricare ai fi ?
eşti ţărână şi imaginaţie, omule !
viermii te visează o viaţă,
iar rădăcinile pomilor
rătăcesc în aşteptarea ta.
ţi-e frică de moarte...

crezul tău
seamană cu un sicriu gigant
pe care-l porţi pe umeri o viaţă ...
pentru ca, la sfârşit,
să ai unde trage ...
e tot ce ai
tot ce ţi-a rămas ca moştenire
ţi-e frică ...

şi mori liniştit
sau nu ...
lăsând cu limba de moarte
nimicuri
- acum -
ştiind
că toată viaţa...
ai alergat după o groapă