sâmbătă, 4 decembrie 2010

49


atât de tânără
neființă
mama mea

tărână, ploaie
neputință
ea

vânt, cântec
preot
pace

dor, ramuri
dincolo
dincoace

noroi, petale albe
strigăt
eu

mamă,
speranța
cerul
Dumnezeu



( Mamei mele - Maricica Dobircianu - d. 2006 )

Un comentariu:

Anonim spunea...

asta e cea mai tare poezie pt mama pe care am citit-o in viata asta... te admir enorm pt felulin care-ti alegi cuvintele si le asezi unul langa celalalt ca sa iasa asemenea minuni cu greutare.