îmi reorchestrez gândurile
în surdina unui interior care urlă
din omul vechi, noul, s-a hotărât să rupă rândurile
unui eu religios colectiv.. fără turlă
caut un Dumnezeu liber, autentic
nu o icoană făcătoare de minuni în franciză
caut un fel de Prieten..neidentic
interimarilor sanctificaţi în perioade de criză...
readun mâinile-acestea păgâne
într-o împreunare stângace,
mă rog în iertarea de ieri, în puterea de mâine,
căci ştiu...doar războind cu lumea, cu Dumnezeu fac pace...
Un comentariu:
Felicitari, Daniel! Iti citesc regulat creatiile si sper c-ai sa le reunesti intr-un volum, candva curand...Toate cele bune de la o veche cunostinta!
Trimiteți un comentariu