skip to main |
skip to sidebar
n-a fost odată, ca niciodată
o iubire ca a nostră ...
poveste cu tu-uri şi eu-uri renăscând
în febrilele nopţi;
cât basm..
nimic nu se compară cu
ceea ce n-a fost ...

încă un om murind
pe-o margine de groapă
cu maluri reci ce nu-l surprind
că unii cad când alţii sapă..
moare în lumea lui
din jumătăţi de bine,
gândind că nu oricui
îi pasă de oricine ...
adio - inexistentului doi ..
când iubim prost,
ocupăm inutil un loc
lângă unul din noi
cu bine - falsului împreună
adevărata dragoste
durează o viaţă,
şi nu puţin peste-o lună
salut - fostului noi ..
săptămâna iubirii,
întotdeauna începe cu luni,
nu cu joi ...
te declar de dragoste ...
e tot ce e
...vise ascunse
reaprind o veche privire
de-a mea ...
cât de departe am ajuns ...
ne iubim unul pe altul
iar eternitatea suferă
după o clipă
ca a noastră ...
mă declari de dragoste ...
e tot ce e
...stări suprapuse surprind
o nouă privire
de-a ta ...
( August '09 - 1 an de la nuntă)
hai să uităm
pentru început, îmi propun să te uit pe tine ...
mereu ai fost o fire prea ocupată
aşa că, nu te mai reţin ...
locuiesc cu un univers mai jos ...
spaţiul meu ar avea o jumătate de fereastră închisă spre unii
şi o altă jumătate deschisă spre alţii ..
o repetiţie de umbre l-ar însufleţi,
din când în când,
iar eu ...
cânt cu un ton de univers mai jos ...
glasul meu ar avea o jumătate de sunet
pentru unii
şi o altă jumătate pentru alţii ..
dincolo de partitură,
sacru şi profan,
iar eu ...
privesc cu un univers mai sus ...
neştiind dacă,
râvnind la un altul,
mă socotesc mai presus
sau mai prejos de el ..
doar o mulţime de întrebări se întorc în universul meu,
iar eu ...
ah, timpurile noastre ...!
uneori ne aruncăm în ele ca nebunii, înainte,
alteori, ne retragem în ele ca în adevărate buncăre..
...timpuri de ciocolată şi ceară,
în care amintirea este diluată pană la neîntâmplare ...
timpurile nu se schimbă,
doar noi,
de teama lor ...
şi toţi cronometrăm destinul acesta,
în culisele secundelor iertătoare sau neiertătoare,
în timp ce timpurile noastre cântă
şi curg până la epuizare..
efemere timpuri...
alergate ca nişte iepe sălbatice,
necuprinse de hamul omenesc...
ah, timpurile noastre ...!
câtă risipă, atâta abundenţă ...
îndrăgostitul - logic
vânează - sociologic
testează - psihologic
iubeşte - cronologic
sărută - ecologic
roşeste - patologic
crează - biologic..
în ritm - ideologic ...
sunt sfânt acum ...
departe de a fi eu însumi..
aş vrea să mai păcătuiesc,
dar voi
aţi făcut o icoană din mine...
trăiesc semi-înnecat
în aşteptările voastre utopice,
rugându-mă vorbe alese ..
artificial;
sfântă sfinţenie ...
sunt sfănt acum,
...ce păcat !
mi-e criză de tine..
îmi vine să râd pe spate;
cum ai putut să nu-mi faci una ca asta ?
tu erai la fel de perfectă, cum nimeni nu e,
m-am crezut în tine..
şi ...
în fine, a greşi e omeneşte
aşa că:
te-am iertat pentru niciodată ...