luni, 29 noiembrie 2010
Dublu recviem
de departe îmi văd moartea
ca pe o nebună
gonind
însărcinată
cu jumătate din mine
se târăște
cu pântecele-i mare
peste adânc
în ochii ei stinși
se-mbină recviemuri
nupțiale
te vreau
i-am zis
deși iubesc pe o alta
de-o viață
cimitirul cască maternități
nenăscuților
noștri
să mor
pe brațele tale reci
departe de soare
de crânguri
de ea
viața
amagire
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Un comentariu:
Superba imagine!
Trimiteți un comentariu