miercuri, 5 ianuarie 2011

Curbură


e timpul
să nu ne mai rotim în jurul lumii
să liberăm
umbra centrifugă

ziduri
creste de alabastru
din noi să arcuiască
spre nemurire

câinii au sfâșiat regele
harpa lui David
e oarbă
aruncată în surdină

psalmi cronici
prăbușesc porțile Ierusalimului
și în jurul soarelui de sticlă
se primenește lumina

cântă, bunico
bătrânețea e departe
departe e și lumea
murirea ei

scandal în univers
pentru un petec de speranță
omenirile stau la coadă
dăruite

ființa își mătură trupul
și se retrage învârtind lumea
în jurul ei
ca pe un crez ermetic






Niciun comentariu: